20 August 2026
Anxietate, stres sau atac de panica? Cum le recunosti si cand este momentul sa ceri ajutor.
In practica mea de psiholog, am intalnit de-a lungul anilor foarte multe persoane care au ajuns la cabinet speriate de ceea ce simteau in propriul corp. Unele erau convinse ca au o problema cardiaca, altele se temeau ca vor lesina, ca isi vor pierde controlul sau ca li se va intampla ceva grav.
Anxietatea nu apare intotdeauna sub forma unei frici clare. Uneori incepe cu o stare greu de explicat: inima bate mai repede, respiratia pare insuficienta, apare o presiune in piept, ametesti sau simti pur si simplu ca ceva rau urmeaza sa se intample.
Pentru multe persoane, primele episoade sunt cu atat mai inspaimantatoare cu cat apar aparent „din senin”. Nu exista neaparat un pericol real in acel moment, dar corpul reactioneaza ca si cum ar trebui sa se apere de ceva grav.
Un lucru pe care il explic frecvent persoanelor care ajung la cabinet este ca anxietatea nu este „doar in mintea ta”. Ea implica o reactie reala a organismului, in care sistemul nervos intra intr-o stare crescuta de alerta. Tocmai de aceea simptomele pot fi atat de intense si atat de convingatoare.
In acelasi timp, experienta clinica m-a invatat si cat de important este sa nu punem automat orice simptom fizic pe seama anxietatii. Simptomele noi, severe, neobisnuite sau diferite de ceea ce ai mai experimentat necesita evaluare medicala.
1. Cum se simte anxietatea in corp
Anxietatea poate fi traita foarte diferit de la o persoana la alta. Unele persoane descriu mai ales ganduri si ingrijorare, in timp ce altele simt anxietatea predominant fizic.
Printre manifestarile frecvente se numara:
Palpitatiile
Poti simti ca inima bate prea repede, prea puternic sau neregulat. Uneori apare senzatia ca „inima sare din piept”.
Aceasta manifestare poate amplifica imediat teama:
„Daca fac infarct?”
„Daca lesin?”
„Daca mi se opreste inima?”
Frica provocata de palpitatii creste si mai mult activarea organismului, ceea ce poate intensifica bataile inimii.
Se poate crea astfel un cerc al anxietatii:
simptom fizic – interpretare catastrofica – frica – simptom si mai intens.
Nodul in gat
Unele persoane simt o senzatie persistenta de constrictie, de „nod in gat” sau dificultatea de a inghiti, desi nu exista neaparat o obstructie reala.
Poate aparea mai ales in perioade de stres prelungit sau atunci cand persoana isi monitorizeaza foarte atent respiratia si senzatiile corporale.
Respiratia grea
Un simptom foarte frecvent este senzatia ca nu poti inspira suficient aer.
Persoana incearca sa traga repetat aer adanc in piept, dar, cu cat isi controleaza mai mult respiratia, cu atat senzatia de lipsa de aer poate deveni mai intensa.
In timpul anxietatii poate aparea hiperventilatia – o respiratie mai rapida sau mai profunda decat are nevoie organismul – care, paradoxal, poate produce ameteli, furnicaturi, senzatie de irealitate sau slabiciune.
Ametelile
Ametelile sunt adesea interpretate ca un semn ca persoana urmeaza sa lesine sau sa piarda controlul.
Uneori apare inclusiv senzatia ca mediul este „straniu”, indepartat sau ireal. Aceste experiente pot fi extrem de neplacute, dar pot aparea in contextul unei anxietati intense.
Tensiunea musculara
Corpul unei persoane anxioase poate ramane ore sau chiar zile intr-o stare de pregatire pentru pericol.
Pot aparea:
Anxietatea cronica este obositoare tocmai pentru ca organismul functioneaza prea mult timp ca si cum ar trebui sa faca fata unei amenintari.
Senzatia ca „urmeaza sa se intample ceva rau”
Este una dintre experientele pe care le aud frecvent descrise in cabinet.
Persoana nu poate spune intotdeauna ce anume se va intampla, dar simte o amenintare difuza:
„Parca nu sunt bine.”
„Simt ca ceva rau urmeaza sa se intample.”
„Nu pot sa ma linistesc.”
„Mi-e frica si nu stiu de ce.”
Creierul incearca apoi sa gaseasca o explicatie pentru aceasta stare, iar atentia se poate orienta excesiv catre corp, sanatate, familie, serviciu sau alte posibile pericole.
2. Stres, anxietate sau atac de panica. Care este diferenta?
Aceste notiuni sunt deseori confundate, desi nu descriu exact acelasi lucru.
Stresul
Stresul apare de obicei ca reactie la o situatie identificabila: probleme la serviciu, conflicte, dificultati financiare, o perioada aglomerata, boala unei persoane apropiate sau o schimbare importanta.
De regula putem spune:
„Sunt stresat pentru ca…”
Anxietatea
Anxietatea poate continua chiar si atunci cand pericolul imediat a trecut.
Persoana anticipeaza lucruri negative, se ingrijoreaza excesiv sau ramane intr-o stare permanenta de alerta.
Mintea functioneaza frecvent pe scenariul:
„Dar daca…?”
Atacul de panica
Atacul de panica reprezinta un episod intens de frica sau disconfort care creste rapid si poate include palpitatii, tremur, transpiratii, ameteli, dificultati de respiratie, presiune toracica, greata, senzatie de sufocare, teama de moarte sau teama de pierdere a controlului.
Un atac de panica poate aparea inclusiv atunci cand persoana se afla intr-un context aparent linistit.
De aceea primul episod este adesea foarte greu de inteles.
3. „Mi-e frica sa nu am ceva la inima.” De ce atacul de panica poate speria atat de tare
Una dintre cele mai frecvente temeri pe care le intalnesc la persoanele care au trecut printr-un atac de panica este legata de inima.
Persoana simte:
„Nu mai pot respira.”
„Ma strange pieptul.”
„Imi bate inima foarte tare.”
„Sigur se intampla ceva grav.”
Frica este autentica. Nu este imaginata si nu trebuie minimalizata.
Un atac de panica activeaza puternic sistemul nervos, iar modificarile respiratiei, ritmului cardiac si tensiunii musculare pot crea senzatii foarte intense.
Totusi, este foarte important ca simptomele cardiace, respiratorii sau neurologice noi, severe ori neobisnuite sa nu fie atribuite automat anxietatii.
Durerea toracica intensa, dificultatea importanta de respiratie, pierderea constientei, slabiciunea brusca, tulburarile neurologice sau alte simptome acute necesita evaluare medicala.
Psihologul nu trebuie sa inlocuiasca evaluarea medicala.
In practica, exista insa si persoane care, dupa consultatii si investigatii medicale in care nu este identificata o cauza organica ce explica episoadele, continua sa traiasca o frica intensa legata de propriul corp.
Aici poate deveni importanta evaluarea psihologica.
4. De ce atacurile de panica tind sa se repete
Dupa primul atac de panica se produce adesea o schimbare importanta.
Persoana nu se mai teme doar de ceea ce s-a intamplat.
Incepe sa se teama de urmatorul atac.
Apar ganduri precum:
„Daca mi se face rau in metrou?”
„Daca se intampla cand sunt singur?”
„Daca lesin la volan?”
„Daca nu este nimeni langa mine?”
„Daca imi pierd controlul?”
Din acest moment, persoana incepe sa fie foarte atenta la corp.
Observa fiecare bataie a inimii.
Fiecare schimbare a respiratiei.
Fiecare ametela.
Fiecare senzatie neobisnuita.
O accelerare perfect normala a pulsului dupa urcatul scarilor poate fi interpretata drept inceputul unui nou atac.
Interpretarea produce frica.
Frica accelereaza pulsul.
Iar persoana concluzioneaza:
„Stiam eu. Incepe iar.”
Acesta este unul dintre mecanismele prin care panica se poate mentine.
5. Ce poti face in timpul unui atac de panica
Primul lucru important este sa intelegi ce se intampla.
Daca ai fost evaluat medical si stii ca te confrunti cu atacuri de panica, incearca sa nu lupti agresiv cu fiecare senzatie.
Poti sa iti spui:
„Corpul meu este in alarma. Senzatiile sunt foarte neplacute, dar vor scadea.”
Orienteaza-ti atentia si catre mediul exterior.
Priveste obiectele din jur.
Observa unde te afli.
Simte contactul picioarelor cu podeaua.
Poti incerca sa incetinesti respiratia, fara sa fortezi inspiratii foarte adanci.
Mai important decat „sa opresti atacul imediat” este sa transmiti treptat creierului ca senzatiile pot fi tolerate si ca ele nu reprezinta automat o catastrofa.
Incercarea disperata de a elimina orice simptom poate transmite exact mesajul opus:
„Aceasta senzatie este periculoasa si trebuie sa dispara imediat.”
In timp, obiectivul terapiei nu este ca persoana sa nu mai simta niciodata anxietate, ci sa nu mai traiasca fiecare senzatie de anxietate ca pe o amenintare.
6. Ce comportamente mentin anxietatea
Uneori oamenii fac foarte multe lucruri pentru a-si reduce anxietatea pe termen scurt, dar tocmai aceste comportamente o pot mentine pe termen lung.
Evitarea
Persoana incepe sa evite locurile in care se teme ca ar putea avea un atac:
Pe moment, evitarea aduce usurare.
Creierul invata insa:
„Am fost in siguranta pentru ca am evitat.”
In felul acesta frica se poate consolida.
Verificarile repetate
Unele persoane isi masoara pulsul, tensiunea sau saturatia de oxigen de foarte multe ori.
Verificarea reduce anxietatea pentru cateva minute.
Apoi apare o noua senzatie si nevoia unei noi verificari.
Treptat, persoana isi pierde increderea in propriul corp.
Cautarea permanenta de reasigurari
„Esti sigur ca sunt bine?”
„Crezi ca mi se poate intampla ceva?”
„Nu ti se pare ca respir ciudat?”
Persoana apropiata raspunde:
„Esti bine.”
Anxietatea scade.
Dar dupa o ora poate aparea o noua indoiala.
Reasigurarea poate deveni astfel un mecanism prin care anxietatea se mentine.
Monitorizarea corpului
Cu cat cauti mai mult o senzatie, cu atat ai mai multe sanse sa o observi.
Daca iti verifici permanent inima, vei observa batai pe care anterior nici macar nu le constientizai.
Daca iti monitorizezi fiecare respiratie, vei sesiza fluctuatii absolut firesti.
Problema nu este intotdeauna senzatia.
Problema poate deveni semnificatia pe care i-o atribui.
7. Cand este momentul sa mergi la psiholog
Nu trebuie sa astepti pana cand anxietatea ajunge sa iti controleze viata.
Este recomandat sa ceri ajutor atunci cand:
Un alt semnal important apare atunci cand spui:
„Stiu rational ca probabil sunt bine, dar nu reusesc sa ma linistesc.”
Aceasta diferenta dintre ceea ce stii rational si ceea ce simti emotional este foarte frecventa in anxietate.
8. Cum decurge terapia pentru anxietate si atacuri de panica
Psihoterapia nu inseamna doar sa povestesti despre probleme si sa primesti sfaturi.
Intr-o interventie bine structurata, psihologul incearca mai intai sa inteleaga:
Ulterior, persoana incepe sa inteleaga mecanismele propriei anxietati.
In functie de situatie, terapia poate include:
Un obiectiv important este recuperarea sentimentului de autonomie.
Persoana incepe treptat sa inteleaga:
„Pot avea anxietate fara ca anxietatea sa conduca fiecare decizie din viata mea.”
9. La ce sa te astepti la prima sedinta
Multi oameni amana programarea pentru ca nu stiu ce se intampla intr-un cabinet de psihologie.
„Ce trebuie sa spun?”
„Daca nu stiu de unde sa incep?”
„Daca psihologul ma judeca?”
„Daca problema mea nu este suficient de grava?”
Nu trebuie sa vii cu un discurs pregatit.
Prima sedinta este, in primul rand, o discutie de evaluare si cunoastere.
Poti incepe foarte simplu:
„In ultima perioada am inceput sa am atacuri de panica.”
sau:
„Nu stiu exact ce se intampla cu mine, dar nu mai reusesc sa imi controlez anxietatea.”
Rolul psihologului este sa te ajute sa pui lucrurile in ordine si sa inteleaga problema, contextul in care a aparut si modul in care iti afecteaza viata.
O relatie terapeutica buna presupune sa poti vorbi fara teama ca vei fi ridiculizat, criticat sau grabit.
Nu este necesar sa spui totul in prima sedinta.
Increderea se construieste treptat.
10. Psihoterapie pentru anxietate si atacuri de panica
Anxietatea poate deveni extrem de obositoare atunci cand fiecare senzatie corporala este interpretata drept pericol, fiecare situatie este analizata in exces, iar viata incepe sa fie organizata in jurul intrebarii:
„Cum fac sa nu mi se faca rau?”
Psihoterapia poate ajuta persoana sa inteleaga de unde vine frica, ce o mentine si cum poate iesi treptat din cercul evitarii si al verificarilor permanente.
Nu este vorba despre a deveni o persoana care nu mai simte niciodata frica.
Frica este o emotie normala si necesara.
Scopul este sa poti face diferenta intre un pericol real si o alarma declansata excesiv de sistemul nervos si sa iti recapeti libertatea de a trai fara sa iti monitorizezi permanent corpul sau gandurile.
Daca anxietatea, atacurile de panica sau frica legata de propriile simptome au inceput sa iti afecteze viata, poti solicita o evaluare psihologica si o discutie initiala.
Uneori, primul pas nu este sa ai toate raspunsurile.
Este suficient sa poti spune:
„Nu mai vreau sa traiesc permanent in alerta si vreau sa inteleg ce mi se intampla.”
Psiholog
Iulia Florea
Oferim diverse metode si tehnici pentru a gasi solutii in viata, in aceste situatii critice, prin care trecem cu totii, fara a judeca, fara a da sfaturi, ci prin a va ajuta sa vedeti adevarul si sa va descoperiti propriile forte.
Contacteaza-ne →
Comenteaza