Partea plina a paharului

Daca ar fi sa te rezumi la ceea ce crezi despre stres, care ar fi afirmatia potrivita pentru tine?

Stresul e bun

sau

Stresul e rau

De-a lungul timpului, am fost influentati sa credem ca stresul este eminamente rau. Ca ne omoara, ne ingrasa, ne oboseste, ne deprima s.a.m.d. Numai de bine, nu?

Dar oare ce este, de fapt, stresul?

In 1936, am primit primul indiciu, definit de Hans Selye ca „reactia nespecifica a corpului la orice solicitare”. Tot el a afirmat ca „Fiecare dintre noi stie cum se simte stresul, dar nimeni nu stie cu adevarat ce este.”

Apoi au venit altii, precum Richard Lazarus (1966) si McGrath (1970), care au spus ca stresul depinde si de cum percepem situatia si resursele noastre de a face fata. In aceeasi directie, Aaron Beck, a aratat ca nu evenimentele in sine ne afecteaza, ci gandurile automate si interpretarile pe care le facem despre ele. Doua persoane pot trai aceeasi situatie, dar una o vede ca oportunitate, cealalta ca pericol.

In prezent, definitiile OMS si APA spun cam acelasi lucru: stresul este reactia organismului si a psihicului la cerinte care ne depasesc resursele adaptative.

Perceptia asupra stresului insa, nu este doar o dezbatere teoretica, ea are consecinte reale asupra sanatatii.

In 1998, aproape 30.000 de adulti au fost intrebati cate momente stresante au avut in anul precedent si daca considera ca stresul le afecteaza sanatatea.

Rezultatele au aratat ca:

• Cei cu mult stres care credeau ca stresul e daunator au inregistrat un risc cu 43% mai mare de deces prematur.
• Cei cu mult stres care nu credeau ca stresul ii omoara au avut un risc mai scazut decat cei cu stres redus.

De-a lungul timpului, multe alte studii au intarit teoria conform careia nu situatia stresanta ne afecteaza in mod direct, ci modul in care ne raportam la ea.

Specialistii vorbesc astazi despre doua forme de stres:

• Stres functional (eustres) → are un rol adaptativ, constructiv, ne mobilizeaza, creste performanta si motivatia. Este stresul care ne ajuta sa ne adaptam la provocari si sa progresam.

Si

• Stres disfunctional (distres) → are un rol daunator, dezadaptativ, ne consuma resursele, afecteaza sanatatea si scade performanta. Apare atunci cand solicitarile sunt prea mari sau percepute ca imposibil de gestionat.

De aici apare intrebarea fireasca: putem transforma distresul in eustres?

Nu exista o reteta rapida, insa raspunsul tine de credintele si convingerile noastre – iar acestea pot fi schimbate prin exercitiu constant si uneori, cu sprijin din exterior.

Este un proces de antrenament mental, nu un „switch”. Dar, prin practica si experiente noi, ceea ce inainte parea distres poate deveni o provocare motivanta.

Tips & Tricks pentru a-ti face stresul aliat

Iata cateva exercitii simple care te pot ajuta sa vezi partea plina a paharului:

• Reincadreaza evenimentele – in loc de „De ce mi se intampla asta?”, intreaba „Ce am de invatat din aceasta situatie?”.
• Cauta micile victorii – nu incerca sa rezolvi totul dintr-odata; concentreaza-te pe ce poti face azi.
• Infrunta gradual situatiile – evitarea mentine frica; pasii mici iti cresc rezistenta si increderea.

Inchei cu un gand: momentele grele vin cu lectii de invatat, unele mai usoare, altele mai dure, dar fiecare experienta ne lasa ceva valoros de luat acasa. Daca alegem sa-l primim, nimic nu a fost in zadar.

Psiholog Elena David Gutu